Soiuri de Rosii din Gradina

Cred ca este foarte cunoscuta povestea cu batranul negustor de vinuri care, pe patul de moarte fiind, le-a impartasit fiilor sai cel mai mare secret: “sa stiti ca vinul se mai face si din struguri”.

Transpus in cazul gradinariei, secretul fertilizarii consta in gunoiul produs de pasari si animale. Orice sfat despre infiintarea unei culturi mentioneaza ca prima operatie importanta, dupa prelucrarea solului, fertilizarea. Traditional, asa cum ziceam inainte, ne fuge gandul imediat catre gunoiul de grajd putrezit, mranita cu alte cuvinte. Mai nou au aprut composturile, deseuri vegetale supuse operatiei de putrezire si descompunere. Eu sunt partizanul gunoiului de grajd, in primul rand pentru ca imi este greu sa ma apuc sa produc si compost.

Ca sa fiu sincer, in ultima vreme au aparut tot felul de oferte care cuprind ‘pamaturi’ fertile produse dupa diferite retete. Avantajul lor pleaca de la marele dezavantaj al folosirii gunoiului: odata cu acesta pot aduse in gradina tot felul de boli si daunatori. Coropisnitele sunt cazul cel mai frecvent. Cu toate acestea raman in continuare un sustinator al mranitei ca principal fertilizator. Si ca sa mai reduc din riscuri, de fiecare data cand aduc ‘marfa proaspata’ mi-aduc aminte ce m-a invatat mama sa fac: 1-2 stropiri cu o zeama bordeleza mai tare (0,5%), dupa care la afanarea solului am grije sa incorporez praf de var. Asta dezinfecteaza solul si in plus te scapa de coropisnite. Acuma sa nu va apucati sa puneti var cu nemiluita, e suficient sa presarati pe suprafata solului un strat subtire-subtire. Ca si cand ati sara mancarea un pic mai mult. Pe langa efectul sanitar, se spune ca aportul de calciu ar face solul mai permeabil si ar preveni instalarea putregaiului.

Dar pentru a obtine o recolta buna, mai sunt necesare pe parcursul culturi unele fertilizari de corectie si completare. Gunoiul de animale este bogat in azot si faciliteaza dezvoltarea in primul rand tulpinilor si frunzelor. Fructele au nevoie de fosfor si potasiu, fapt pentru care dupa perioada de legare, este bine sa se administreze gunoi de pasari sub forma de macerat.

O solutie mai simpla ar fi fertilizarile foliare cu ingraseminte organice din seria N-P-K. Avantajul acestora este ca se poate alege concentratia de N-P-K (adica Azot – Fosfor – Potasiu) in functie de perioade de vegetatie a plantei. Si sunt variante care ajuta dezvoltarea radacinilor rasadului, apoi inflorirea, legarea, fructificarea. Dar, atentie, fertilizarea foliara este numai o operatie de completare, ea nu poate substitui fertilizarea principala a solului facuta in perioada de toamna-iarna. Adica, parafrazandu-l pe batranul negustor de vinuri, fertilizarea se mai face si cu gunoi de grajd.

Gata, acuma hai sa mai vorbim si despre rosiile noastre. Astazi s-a anuntat caldura mare asa ca pe la 10 am incheiat activitatea in gradina. N-am plecat insa cu mana goala, ca nu degeaba ma dau eu gradinar. Pe langa multe altele am luat si niste rosii pe care cel de la care le-am luat vara trecuta le botezase ‘crete’. Si pentru ca respectivul era din Izvor, eu am desavarsit operatiunea numindu-le ‘Crete de Izvor‘. Pentru ca Izvor este o comuna situata mai sus un pic de Albesti, n-ar fi exclus ca aceste ‘crete’ sa fie rude cu papusile lui nea’ Lixandru. Oricum o diferenta exista intre ele, cele Dulci de Albesti avand umerii mai putin incretiti. Dar la gust stau bine amandoua.