Mom’s Heart este o rosie care are in familia noastra o istorie indelungata. Am afirmat de multe ori pe acest blog ca o avem in gradina de vreo 30-35 de ani. Dar, daca stau bine si ma gandesc, trebuie sa aiba cam 50, daca nu chiar mai mult. Nu-mi aduc perfect de bine aminte in ce clasa eram, dar cred ca eram elev in scoala generala cand intr-o toamna, Paulica, varul tatei, ne-a adus doua galeti de rosii ca sa aiba mama din ce face bulion. Pai, daca punem lucrurile cap la cap, cam acesta este rezultatul, 50 de ani vechime in campul muncii.
Mamei i-au placut atat de mult rosiile lui Paulica incat a oprit seminte si de atunci, in fiecare an, ele au avut un loc special in gradina noastra. In fiecare an alegea seminte de la cele mai frumoase si sanatoase rosii. Cred ca prin 1988, cand i-au demolat casa, a fost singurul an in care nu le-a cultivat, dar in anul urmator s-a mutat in casa parinteasca de la tara si a continuat sa le ingrijeasca. Este meritul mamei mele sa am aceasta rosie si m-am gandit ca Mom’s heart ar fi numele ei cel mai potrivit.
Mom’s heart face parte din tipul de rosie gen ‘inima de bou’. La maturitate fructul este colorat rosu intens, are o piele fina si un miez suculent. Nu are seminte multe, dar nici putine. E foarte buna pentru bulion, dar e pacat sa nu o mananci si proaspata langa o felie de branza buna. E buna si in salata, dar acolo se amesteca gustul mai multor lrgume. Singura insa, doar feliata, iti ofera tot ce are ea mai bun. Ca orice rosie de tip inima de bou, nu trebuie lasata sa se maturizeze prea mult in vrej si e bine sa fie consumata (folosita) repede. In caz de transport se cere multa atentie pentru ca se deterioreaza din cauza zguduiturilor sau a faptului ca sunt asezate multe rosii unele peste altele. La mine in gradina au fost mereu de o marime medie – 4 la kil, cum zicea tata – dar amicul Greg de peste mari mi-a trimis o poza cu un exemplar cantarind 1,01lb, ceea ce pe limba noastra ar insemna 458g. Esti un gradinar bun, Greg, felicitari.
Mom’s heart are o crestere nedeterminata si o maturitate medie. Se coace prin august si face rosii in continuare pana da frigul. E destul de harnicuta, cu o productivitate peste medie. Are o tufa inalta, viguroasa, sanatoasa, cu frunza normala. Necesita copilire si defoliere atenta. La boli are o rezistenta normala, eu o ajut numai cu piatra vanata si vad ca este multumita.
Mom’s heart este o rosie care merita sa o ai ingradina si este imposibil sa n-o indragesti. Daca acum am indrazneala sa ma consider gradinar, este in principal meritul ei.
Pingback: O inima de peste ocean | Rosii din Gradina
Bună ziua,
grădina mea este în Sînpetru, la cîţiva km. de Braşov. De vreo 20 de ani cultiv 3 soiuri de roşii, dintre care două cred că sînt Mom’s Heart respectiv Garden Red Pride. Ce am eu seamănă f. bine cu descrierile Dvs. Se comportă destul de bine, dacă ţinem cont de faptul că este zonă depresionară unde puţine nopţi temperatura este peste 15 grade, mai este cîte o ceaţă, ploile îşi mai fac de cap….. Seminţele le am de la Alba Iulia, cum am zis, de vreo 20 de ani, în fiecare an ţin seminţe şi îmi produc răsaduri. Pînă acum trei sau patru ani, pe la jumatea lui martie semănam seminţele în cutii sau direct în pahare, în casă şi cînd scăpam de frig le scoteam în solar şi pe la începutul lui iunie le “montam” ăn grădină. Acum semăn seminţele, mai rar, direct în solar, tot prin martie, şi se fac minunate. La început le “păruiam”, adică le puneam de sprijin pari de peste 2 m. înălţime şi multe treceau de vîrf, dar le cîrneam. Acum am cunstruit un schelet metalic de care leg şnururi de 3 mm. diametru pe care răsucesc vrejul roşiei.
Pînă anul ăsta am cules la greu (zic eu), cam600-800 kg. de la 300 plante – au fost ani mai buni sau mai puţin buni – fără să pun la socoteală gogonelele de prin octombrie. Anul ăsta, porneala a fost extra, cred că ar fi fost cel mai bun an din istoria mea de cultivator de roşii şi altele, dar la sfîrşitul lui iulie a venit o ploaie mai specială cred că la două zile după ea ziceai că am aruncat cu acid pe ele, s-au înegrit şi frunzele, şi tulpinile, şi gogonelele. La ploile anterioare, care nu au fost puţine (doar prognoza a fost de vară secetoasă şi caniculară), au făcut faţă cu brio stropite fiind numai cu zeamă bordeleză şi zeamă de urzici.
În fine, ideea era că, se pare, sînt şi eu cultivator al soiurilor de roşii de care am amintit mai sus şi sînt foarte mulţumit de ele.
Vă doresc spor la toate,
Emil
Doresc și eu semințe rosii am trimis mail dar nu am primit încă nici un răspuns, mulțumesc anticipat
Buna! Te rog, as vrea si eu niste seminte de Mom’s heart! De vreo 2 ani suntem si noi gradinari… Multumesc!
Mom’s heart nu am de dat, deoarece ultimii doi ani au fost foarte rai si am pierdut o groaza de seminte din acest soi. Trebuie sa mai existe pe undeva un stoc de siguranta de vreo 20 de seminte, dar de dat nu. Cel putijn anul acesta
Salutare,am si eu o mica gradina in Craiova,unde in fiecare an cultiv din seminte oprite din rosiile cele mai frumoase si nu pot renunta la acest soi delicios pt salate si conserve.