Despre muntii Ural am invatat la geografie ca sunt cel mai lung lant muntos din Europa, 2510Km, si ca despart Europa de Asia. Circula tot felul de legende legate de fapte si intamplari greu de explicat, cum ar fi existenta unor locuri in care focul stins se aprinde brusc, ceasurile electronice se opresc si aparatura este afectata. 
Nu stiu cat de mult adevar si cata fictiune exista in povestile astea, cert este insa ca exista o legenda a Uralilor pe care o putem admira cu totii: rosia Timpurie de Ural sau Uralskiy Ranniy.
Aceasta rosie este considerata a fi una foarte timpurie, care ajunge la maturitate in 50 de zile de la transplantare. Cresterea este determinata. Fructul este de culoare rosie, de marime mica, aproximativ a unei mingi de tenis de camp, cu forma rotunda, usor turtita. Miezul este zemos, cu o cantitate normala de seminte. Gustul este bun, cu o aroma care aminteste de racoarea muntilor. Este o rosie buna la orice, la gatit, la salata sau la bulion. Este bine apreciata si ca varianta comerciala fiind rezistenta la transport si manipulare.
Timpuria de Ural este o planta pitica, dezvoltand o tufa de pana la 60 cm inaltime, dar bine dezvoltata pe orizontala. Frunza este normala Planta manifesta o buna rezistenta la o clima mai racoroasa, fiind o optiune perfecta pentru productia timpurie din sere si solarii. Are o productie buna si o toleranta ridicata fata de bacterii si microbi.
Eu o consider Uralskiy Ranniy ca fiind o rosie de origine ruseasca, in ciuda faptului ca a plecat in lume din Belarus
Pingback: Primele seminte de rosii pe 2013 | Rosii din Gradina