Astazi sunt tot in relache, de maine dimineata reintru in paine.
Un comentariu primit recent de la amicul Alex, mi-a indreptat atentia spre o lista, de fapt o ‘to do lista’ – ca sa ma exprim in conformitate cu tendintele actuale – cu soiurile pe care vreau sa le pun la anul.
Asa mi-am adus aminte de doua rosii, Neves Azorean Red si Negrillo de Almoguera din care ma chinui de vreo 3 ani sa obtin rasaduri si apoi, vorba olteanului, niste platagele. Cel mai des, rasadurile se ‘sting’ unul cate unul, iar ce apuca sa fie plantat nu se dezvolta. In privinta primului, ceva nu este in regula ori cu semintele, ori cu substratul, ori cu conditiile, ori cu priceperea mea. Alex a avut amabilitatea sa-mi ofere cateva seminte de rosii, dar eu nu le-am putut acorda timpul necesar. Imi pare rau, dar asta este, ma voi stradui ca in primavara viitoare sa le ‘pun in brazda’.
Totusi ceva bun am facut si eu pentru ca anul acesta am reusit cu Negrillo de Almoguera. Din vreo 3-4 seminte au iesit doua fire, unul s-a prapadit inainte de vreme, dar pe celalalt l-am ingrijit cum m-am priceput eu mai bine si puteti vedea ca a iesit ceva bun. Secretul este, asa cum ziceam in titlu, sa perseverezi.